2015

În urma reeşalonării bugetului grantului, s-a decis ca acest proiect să îşi continue desfăşurarea în 2015 şi 2016. În perioada ianuarie-decembrie 2015, membrii echipei şi-au continuat investigaţiile menite să lămurească procesele sociale şi economice prin care au trecut atât oraşele mai vechi din ţările române, cât şi cele apărute mai recent. În acest an, atenţia a fost îndreptată spre aspecte particulare ce ţin de mediul urban, anume categoriile etnice care au locuit şi oraşe, preocupările lor economice, locul pe care îl ocupau în societatea locală, cultura şi educaţia lor. Un studiu de caz luat în discuţie a fost cel al oraşului Iaşi, fosta capitală a Moldovei, care în urma cercetării desfăşurate a oferit posibilitatea unei mai bune înţelegeri a felului în care funcţiona o comunitate urbană în secolele XVII-XVIII. De asemenea, cercetările au permis depăşirea cadrului cronologic impus iniţial, mergând şi în prima parte a secolului al XIX-lea. Nu au fost neglijate obiectivele asumate în cadrul proiectului: cercetarea societăţii urbane din Principatele Române, a solidarităţilor sociale, situaţiilor de colaborare şi conflict; demografie şi migraţie în/din oraşe; topografie urbană pre-modernă; aspecte culturale etc.

Echipa s-a sudat şi colaborează foarte bine, rezultatele fiind vizibile. La acest lucru a contribuit şi faptul că este formată din cercetători formaţi şi excelenţi cunoscători ai perioadei. În cadrul cercetărilor s-a aplicat în continuare metoda comparată, folosind adesea şi instrumente ale ştiinţelor speciale ale istoriei. Apelul s-a făcut la surse primare şi secundare, edite sau inedite, aflate în arhive şi biblioteci, identificându-se acte originale şi catagrafii, care au fost supuse unei analize şi interpretări critice. Investigaţiile au fost întreprinse în filiale ale Arhivelor Naţionale (în primul rând cele din Bucureşti şi Iaşi), în Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară (la Bucureşti şi Iaşi), dar şi la Central European University Library din Budapesta. Rezultatele preliminare ale cercetărilor au fost prezentate în cadrul unor conferinţe din ţară (Iaşi, Bucureşti, Satu Mare), respectiv străinătate, în China.

Directorul echipei, profesor universitar Laurenţiu Rădvan, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a finalizat sau a trimis spre publicare mai multe studii care au răspuns obiectivelor propuse: comunităţile urbane, preocupări economice, relaţii cu alte instituţii sau Biserica. Pentru început, amintim studiul Noi perspective asupra relaţiilor dintre mănăstiri şi oraşe: cazul mănăstirii Sf. Ioan Zlataust din Iaşi, aflat sub tipar la singura revistă de specialitate din România, „Historia Urbana”, 2015. În acest articol a fost analizat un studiu de caz, impactul pe care posesiunile deţinute de mănăstirea Zlataust din Iaşi l-a avut asupra locuitorilor din două cartiere periferice din oraş, Broşteni şi Tătătaşi. Sursele inedite din arhivă au permis realizarea unei mai bune imagini a lumii celor de jos, în care intrau mici meşteşugari, slujitori domneşti, femei singure, alături de tot mai numeroşi străini, atraşi aici de mirajul unei vieţi mai bune. S-a demonstrat de asemenea că relaţiile dintre mănăstiri şi oraşe, respectiv orăşeni, au fost mult mai complexe decât par la prima vedere. Implantarea lăcaşurilor sfinte în centrele urbane a fost urmată rapid de obţinerea de către mănăstiri a unor case sau terenuri, necesare întreţinerii bisericilor şi traiului călugărilor, cu efecte însă asupra locuitorilor, cu care Biserica a ajuns să concureze economic. Continuând cercetările de istorie urbană, Laurenţiu Rădvan s-a ocupat şi de situaţia categoriilor etnice din Iaşii evului mediu. Acest oraş a cunoscut o situaţie deosebită, fiind locuit atât de români, cât şi de grupuri mai numeroase de armeni, unguri, evrei, ţigani, şi mai puţin numeroase de sârbi, bulgari, germani, albanezi sau ruşi. Implicaţi în comerţ sau meşteşuguri, membrii acestor grupuri au contribuit hotărâtor la dezvoltarea economică a oraşului şi la conectarea acestuia la reţelele comerciale locale sau internaţionale. Amplul studiu final care a rezultat în urma cercetării, intitulat Categorii etnice în Iaşi (secolul al XV-lea – începutul secolului al XIX-lea), a fost publicat în volumul Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice şi minorităţi în secolele XV-XX, Iaşi, Editura Ars Longa, 2015, p. 7-77 (ISBN 978-973-148-219-4). A fost de asemenea finalizat articolul „Arestuitele ţigănci” de la Iaşi şi implicaţiile colective ale unui furt la drumul mare din 1830, care tratează situaţia robilor ţigani din Moldova, sub tipar la “Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (serie nouă), Istorie”, LXI (2015). În fine, un studiu trimis mai demult spre publicare a apărut în acest an şi merită semnalat. Este vorba de A Winding Road: Urban Autonomy in the Romanian Principalities between the Fourteenth and the Eighteenth Century, apărut în volumul Urban Liberties and Citizenship from the Middle Ages up to now, editat de cunoscuţii istorici Michel Pauly, Alexander Lee, şi publicat la Trier, Porta Alba Verlag, 2015 (p. 171-184. ISBN 978-393-3701-503).

Un alt membru al echipei, cercetătorul Gheorghe Lazăr, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, şi-a continuat cercetările pentru a atinge obiectivele proiectului în chestiuni ce ţin de societatea urbană. A publicat un excelent studiu pe tema Zarafi şi negustori din Ţara Românească (secolul al XVII-lea – sfârşitul secolului al XVIII-lea), în care tratează o categorie foarte importantă din rândul marilor comercianţi de la sud de Carpaţi, zarafii. Activitatea acestora a fost favorizată de lipsa în ţările române a unui sistem monetar propriu şi de circulaţia în paralel a mai multor monede. Autorul demonstrează că dacă până la mijlocul secolului al XVIII-lea putem vorbi de o fază tradiţională a zaraflâcul-ui (= schimbarea monedelor), începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în contextul accentuatei deprecieri monetare, înregistrată atât în Imperiul Otoman cât şi în Imperiul Habsburgic, acest tip activitate economică intră într-o nouă fază, în care comerţul cu monede devine o practică independentă, din care s-au obţinut profituri importante. Studiul final a apărut în volumul In Honorem Mircea Ciubotaru, ed. Lucian-Valeriu Lefter, Mihai-Bogdan Atanasiu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, p. 233-243. Un alt articol, intitulat Averea unei descendente brâncoveneşti: Maria Argetoianu, a apărut în volumul Avere, prestigiu şi cultură materială în surse patrimoniale. Inventare de averi din secolele XVI-XIX, editat de un alt membru al grantului, Dan Dumitru Iacob, şi apărut tot la Iaşi, la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, p. 475-522. În fine, un studiu trimis spre publicare în anii trecuţi în cadrul cercetării grantului, Les marchands de luxe, le luxe des marchands en Europe Orientale. Le cas de la Valachie (XVIIe-XVIIIe siècles), a apărut în sfârşit în vol. Le commerce du luxe. Production, exposition et circulation des objets précieux du Moyen Age à nos jours, ed. Natacha Coquery et Alain Bonnet, Lyon, Mare Martin, 2015, p. 249-257.

Mai sus-amintitul membru al echipei, Dan Dumitru Iacob, care este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, a finalizat un interesant studiu dedicat categoriei evreilor din Iaşi în perioada pre-modernă şi modernă: Evreii din Iaşi în secolului al XIX‑lea (aspecte demografice, sociale, culturale şi urbanistice) (apărut în vol. în Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice şi minorităţi în secolele XV-XX, Iaşi, Editura Ars Longa, 2015, p. 112-163). Cu toate că studiul se ocupă în special de secolul al XIX-lea, conţine totuşi o largă introducere (la p. 112-121) ce priveşte începuturile comunităţii evreieşti din capitala Moldovei la finele secolului al XVII-lea – secolul al XVIII-lea.

Petronel Zahariuc, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a publicat în acelaşi volum studiul Contribuţii privitoare la istoria învăţământului în Iaşi în perioada de trecere de la evul mediu la epoca modernă (p. 78-111), care se ocupă de evoluţia şcolii domneşti din Iaşi în secolele XVII-XVIII, cea mai importantă instituţie de învăţământ din Moldova acelor vremuri. De asemenea, în cadrul grantului a trimis spre publicare studiul Documente de la Şerban Vodă Cantacuzino păstrate în arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (serie nouă), Istorie”, LXI (2015) (alături de colegul Ioan-Augustin Guriţă).

Între timp, trei studii redactate în anii anteriori de membri ai proiectului şi trimise spre publicare vor vedea în sfârşit lumina tiparului în cadrul volumului Social and Political Elites in Eastern and Central Europe, ce apare la editura UCL – School of Slavonic and East European Studies, din Marea Britanie (iniţial programate la Peter Lang, însă din motive independente nu a mai apărut acolo). Este vorba de textele intitulate: Urban Elites in the Romanian principalities of the late Middle Ages (autor Laurenţiu Rădvan); Merchant-moneychangers in Wallachia (from the seventeenth century to the end of the eighteenth century) (autor Gheorghe Lazăr); Urban elites of Lviv: emergence, development, and self-representation (autor Olga Kozubska, membru neremunerat al proiectului).

Ca şi în anii anteriori, investigaţiile întreprinse în cadrul proiectului au fost făcute publice prin comunicări, în ţară sau străinătate. Cea mai importantă contribuţie în acest sens îi aparţine directorului proiectului, care a fost invitat să susţină comunicarea Space distribution in late medieval and pre-modern towns in the Romanian Principalities, la al 22-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice, Jinan-China, 22-29 August 2015, unul din cele mai prestigioase congrese de istorie din lume, care se ţine o dată la cinci ani. Comunicarea prezentată de Laurenţiu Rădvan a făcut parte din sesiunea intitulată Cities and their  spaces: New approaches in urban studies and cartography, coordonată de prof. univ. dr. Katalin Szende de la Central European University, Budapesta. Şi în acest an, Laurenţiu Rădvan a participat la conferinţa anuală a Comisiei de Istorie a Oraşelor a Academiei Române – care a avut tema tema Oraşele şi administraţia, fiind organizată în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare –, unde a prezentat comunicarea Administraţie şi justiţie în oraşele din Moldova medievală, Satu Mare, 18-19 septembrie 2015. Domnul Gheorghe Lazăr a susţinut comunicarea Marchands valaques sur la route de Venise: le cas de Constantin Malache et son livre de compte (1741-1770), în cadrul simpozionului internaţional Venezia e l’Europa Orientale tra il tardo Medioevo e l’Età moderna, Venezia, 23-24 aprile 2015, precum şi textul intitulat Un negustor muntean şi catastiful său de cheltuieli (secolul al XVIII-lea), în cadrul conferinţei anuale a profesorilor din Academia de Poliţie (28-29 mai 2015, Bucureşti).